Aspecte ale prevenției afecțiunilor orale prin aplicarea metodelor igienei oro-dentare.

Iulia Săveanu, Ioan Dănilă
Disciplina de Prevenție Oro-Dentară, Facultatea de Medicină Dentară
Universitatea de Medicină și Farmacie Gr. T. Popa Iași

La Congresul European privind Controlul Mecanic al Plăcii Bacteriene (1998) s-a adoptat în unanimitate următoarea declaraţie: „în cei 40 de ani de cercetări experimentale, rezultatele clinice au confirmat faptul că efectul de îndepărtare a plăcii este esenţial pentru păstrarea sănătăţii dentare şi parodontale. De aceea, se recomandă ca rezultatele acestor cercetări să fie luate în considerare în dezvoltarea politicilor de promovare a sănătăţii orale la nivel naţional şi comunitar. Aceste principii vor fi activ promovate în educaţia dentară şi generală. Organizaţiile profesionale trebuie să joace un rol esenţial în dezvoltarea şi implementarea acestei politici”(1).

Placa bacteriană reprezintă agentul etiologic principal în declanșarea principalelor afecțiuni odonto-parodontale pentru care indivizii se adresează medicului stomatolog (leziuni carioase, leziuni parodontale). (2)
La ora actuală majoritatea populației nu are suficiente cunoștințe cu privire la tehnicile corecte de periaj dentar și nu sunt familiarizate cu utilizarea mijloacelor adjuvante. Un studiu realizat în acest sens (Dănilă și colab.) a evidențiat faptul că deși nivelul de cunoștințe al mamelor cu privire la etiologia cariei dentare este foarte bun, un procent de 22% realizau periaj dentar rareori sau niciodată și 26% realizau periaj dentar o dată pe zi (1).

Controlul plăcii bacteriene poate fi realizat prin mijloace mecanice sau chimice, fie individual sau profesional, de cadre medicale de specialitate.
Periajul dentar reprezintă principala modalitate de îndepărtare a plăcii bacteriene eficienţa terapiei odonto-parodontale depinzând în mare măsură de corectitudinea realizării acestuia.

Obiectivele periajului dentar sunt (1):

  • Îndepărtarea depozitelor alimentare şi a plăcii bacteriene;
  • Stimularea troficităţii şi keratinizării ţesuturilor gingivale;
  • Oprirea în evoluţie a unor leziuni (carii) – și vindecarea completă a altora (gingivită) prin utilizarea pastelor de dinţi terapeutice.

Frecvenţa periajului dentar este stabilită în funcţie de gradul de afectare odonto-parodontală a individului. Astfel la un pacient cu un status odonto-parodontal în limite normale se recomandă aplicarea a două periaje individuale pe zi.

La pacienţii cu afectare odonto-parodontală în special la cei cu boli a parodonţiului marginal, la cei cu risc cariogen mare sau la pacienţii care prezintă construcţii protetice complexe sau aparate ortodontice fixe se recomandă periajul dentar individual după fiecare masă.

Periuţa dentară prezintă anumite caracteristici de care trebuie să ţinem cont atunci când le alegem sau le recomandăm pentru utilizare si anume: dimensiunea capului să fie corelată cu dimensiunea cavităţii orale; dimensiunea mânerului să fie corelată cu vârsta şi dexteritatea utilizatorului; filamentele de nylon sau de poliester să fie rotunjite la capete conform standard-ului internaţional (ISO); să aibă perii dispuşi inclinati astfel incat sa favorizeze indepartarea placii bacteriene atat de la nivelul spatiilor aproximale cat şi de la nivelul marginii gingivale.

Alegerea periuţei dentare depinde in principal de: vârsta pacientului; forma arcadelor dentare; tipul gingiei: fină, fragilă, fibroasă, rezistentă; existenţa şi gradul inflamaţiei gingivale (periuţele cu peri supli sunt mai flexibile şi curăţă mai eficient şanţurile gingivale şi spatiile interdentare, fiind mai bine tolerate de pacienţii cu inflamaţii gingivale); existenta lucrarilor protetice; prezenţa şi gradul recesiunilor parodontale; prezenta lucrarilor protetice si nu in ultimul rand de dexteritatea şi preferinţele pacientului.

În prezent firmele producătoare oferă o gamă foarte largă de periuţe dentare care să satisfacă necesarul de igienă orală dar nu toate periuţele se caracterizează printr-o capacitate ridicată de curăţare, în special în spaţiul aproximal.
Periuta Oral-B Cross Action prezentand o capacitate de patrundere in spatiul aproximal de 93,80% cu o curatare efectiva de 89,39% in comparatie cu periuta Oral –B Advantage care prezinta o capacitate de patrundere in spatiul aproximal de 71.35% cu o curatare efectiva de 64.45% iar periuta Oral – B Indicator prezinta o capacitate de patrundere in spatiul aproximal de 54.30% cu o curatare efectiva de 82.43% (3).

Periuţele dentare electrice sunt indicate în special pentru persoanele cu handicap motor, psihic şi pentru copii. Periuţele electrice prezintă peri ce realizează mişcări rotative şi oscilante la frecvenţă înaltă (Figura 1-A,B,C), îndepărtând placa bacteriană de la nivelul suprafeţelor proximale mult mai eficient decât cele convenţionale (Figura 1- D;E;F).

Figura 1

Figura 1 – Capacitatea de pătrundere a perilor periuţelor electrice versus mecanice (2)

Pastele de dinţi pot fi cosmetice sau terapeutice (conţin concentraţii mai mari de substanţe active). Pasta de dinţi se aplică într-o cantitate de aproximativ 1g (cât mărimea unui bob de mazăre) pe periuţa dentară uscată. Neindepartarea eficienta a placii bacteriene de la nivelul tuturor suprafetelor dentare se poate evidentia cu ajutorul revelatorilor de placa. Acestia vor marca prezenta placii bacteriene prin colorare. La ora actuala sunt coloranti care coloreaza diferentiat placa tanara (care s-a depus initial si placa bacteriana adulta, matura care stagneaza de mai mult de 24 de ore).

Figura 2- Aspect clinic al prezentei placii bacteriene dupa revelarea acesteia cu Aspect clinic al revelării plăcii bacteriene cu tabletă cu fuxină bazică, şi cu colorant biton care colorează diferenţiat placa bacteriană nou formată  (roşu) de cea matură dezvoltată ulterior (violet) (2).

Figura 2- Aspect clinic al prezentei placii bacteriene dupa revelarea acesteia cu Aspect clinic al revelării plăcii bacteriene cu tabletă cu fuxină bazică, şi cu colorant biton care colorează diferenţiat placa bacteriană nou formată (roşu) de cea matură dezvoltată ulterior (violet) (2).

Igienizarea arcadelor dentare cu ajutorul periutei dentare prezinta un inconvenient legat de incapacitatea firelor periuţelor dentare de a pătrunde în totalitate în spaţiile aproximale sau în alte zone greu accesibile. În zonele în care nu se reuşeşte îndepărtarea completă a plăcii bacteriene aceasta se dezvolta şi iniţiază fenomenul de inflamaţie gingivală care initail este revesibil ulterior devenind ireversibil . Alegerea tipului de igienizare interproximală depinde de strae de sanatate a arcadelor dentare, mărimea spaţiului interproximal şi de gradul de retracţie a gingiei interdentare, tipul de lucrări protetice şi ortodontice pe care acesta le prezintă.

Deoarece utilizarea neadecvată a mijloacelor adjuvate periajului dentar poate avea un efect negativ asupra parodonţiului si asupra ţesuturilor dure dentare este necesară educaţia sanitară susţinută a pacientului în vederea utilizării lor.
Firul dentar poate fi: de mătase, cerat, cu sau fără fluor, cu o grosime în jur de 0,2 mm. Indicațiile utilizării firului interdentar sunt la pacienți la care arcadele dentare prezintă dinţi cu puncte de contact strânse, în igienizarea lucrărilor protetice conjuncte şi a aparatelor ortodontice.

Figura 3 - Aplicarea firulului interdentar: se rupe o bucată de fir de aproximativ 50 cm ce se înfăşoară pe indexul de la ambele mâini ţinându-se în tensiune apoi de introduce firul interdentar de o parte şi de alta a papilei interdentare executându-se circa 10 mişcări pentru fiecare spaţiu interdentar (2).

Figura 3 – Aplicarea firulului interdentar: se rupe o bucată de fir de aproximativ 50 cm ce se înfăşoară pe indexul de la ambele mâini ţinându-se în tensiune apoi de introduce firul interdentar de o parte şi de alta a papilei interdentare executându-se circa 10 mişcări pentru fiecare spaţiu interdentar (2).

Igienizarea corpurilor de punte şi a aparatelor ortodontice se poate realiza si prin aplicarea firului superfloss care prezintă o porţiune semirigidă ce se introduce sub corpul de punte sau sub aparatul ortodontic şi antrenează firul dentar realizând curățarea suprafeţelor greu accesibile sau practic inaccesibile periajului dentar (Figura 4).

Figura 4 - Aplicarea firului dentar superfloss si a periutelor interdentare la un pacient purtător de aparat ortodontic fix (2).

Figura 4 – Aplicarea firului dentar superfloss si a periutelor interdentare la un pacient purtător de aparat ortodontic fix (2).

Scobitorile sunt utilizate sunt atunci când ambrazura cervicală este retentivă, datorită retracţiei gingivale acţionând ca înlocuitoare ale firului de matăse. Utilizarea scobitorilor în spații greu accesibile poate produce leziuni la nivelul parodonţiului marginal.

Conurile si periutele interdentare realizează igienizarea spaţiului interdentar şi stimularea circulaţiei la nivel gingival. Acestea sunt indicate în recesiunea gingivală si in zonele de furcatie dezgolite; Periutele interdentare sunt prezente în mărimi diferite fiind utilizate în funcție de mărimea spațiului interdentar existent.

Duşurile bucale acţionează prin: stimularea troficităţii tisulare; reducerea gradului de inflamaţie gingivală; creşterea gradului de cheratinizare a mucoasei orale; reducerea sau anularea halenei şi crearea unei stări de confort. Soluţiile recomandate pentru duşurile bucale sunt: soluţia izotonică de NaCl; soluţia hipertonică de NaCl (soluţie apoasă de 2%) – cu efect decongestionant; soluţie de bicarbonat de sodiu (2g la 100 cm3 de apă); soluţie de digluconat de clorhexidină 0,2%; soluţie listerină, etc.(2)

Figura 5 - Aplicarea A-scobitorilor, B-conurilor interdentare, C- periutelor uni-smoc si a dusului bucal pe modelul de lucru.

Figura 5 – Aplicarea A-scobitorilor, B-conurilor interdentare, C-
periutelor uni-smoc si a dusului bucal pe modelul de lucru.

Igiena oro-dentara se poate realiza si cu ajutorul substantelor chimice denumite agenti antibacterieni. Acestia reprezintă soluţii apoase diluate sau concentrate ce conţin substanţe cu o capacitate semnificativă de inhibare a plăcii bacteriene şi a inflamaţiei gingivale. Principalii agenţi antibacterieni sunt compuşii fenolici, digluconatul de clorhexidina, compuşii cuaternari de amoniu şi uleiurile esenţiale, ca de exemplu uleiul de mentă sau de perişor (2).

Acestia reduc rata de formare a plăcii bacteriene, inhiba si/ sau îndepărteaza placa bacteriena existenta prin exercitarea efectelui bactericid sau bacteriostatic asupra florei microbiene cariogene şi parodontogene; reduc aderenţa plăcii bacteriene; inhiba factorii de virulenţă.

Igiena oro-dentara reprezinta un ansamblu de masuri care trebuie aplicate individualizat in functie de caracteristicile pacientului.
Alegerea mijloacelor adjuvante tintit in functie de forma arcadelor si de patologia cavitatii bucale reprezinta un deziderat de baza care trebuie atins de fiecare individ in conditiile informarii acestuia.

Mai multe detalii le puteti solicita la adresa de e-mail: comunicare@empmd.ro.

BIBLIOGRAFIE

  1. Dănilă Ioan, Dentistică Preventivă,
    Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 2005
  2. Iulia Saveanu, Ioan Danila, Preventie Oro –Dentara.
    Materiale si tehnici, Editura Gr.T.Popa Iasi, 2009
  3. Beals D., et al. (2002). A model to evaluate the relative
    cleaning effectiveness of toothbrushes.
    J Dent Res: 77 (Sp. Iss.): Abstr. 687

written by

The author didn‘t add any Information to his profile yet.

Comments are closed.

Leave a Reply

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!