Îmbunătățirea serviciilor de sănătate orală în SUA și România.

Îmbunătățirea serviciilor de sănătate orală în SUA

[fb-like]
 
Reflectând asupra celor 60 de ani petrecuţi în practica stomatologică şi academică, am asistat la numeroase schimbări fascinante în acest domeniu.
De la fondarea sa în anul 1948, Institutul Naţional de Cercetare Dentară şi Craniofacială din cadrul Instituţiilor Naţionale de Sănătate din SUA a investit
milioane de dolari pentru cercetările din domeniul sănătăţii orale conduse în instituţii academice din întreaga lume.
Modificări notabile, influenţate de progre- sele din cercetare au devenit posibile prin acest sprijin, cu impact major în profesia dentară, dar şi medicală deopotrivă.

Deşi calitatea tratamentelor s-a îmbunătăţit, există încă o parte semnificativă a populaţiei americane lipsită de o îngrijire orală constantă. Primul raport medical oficial în privinţa sănătăţii orale din America, publicat în 2000, a subliniat că cel mai mare procent de afecţiuni orale s-a înregistrat la populaţia defavorizată. Motivul constă nu numai în distribuţia furnizorilor de asistenţă dentară, ci şi în deficitul deja prefigurat de forţă de muncă, ce va agrava situaţia existentă.

Din fericire, se depun eforturi pentru a încuraja tinerii să aleagă această profe- sie. S-au introdus cu succes programe „pre-dentare” la diverse licee americane, oferind elevilor, îndeosebi celor din comunităţile subdeservite, oportuni- tatea de a intra în profesia dentară şi de a ajuta la ameliorarea deficienţelor anticipate.

Academia pre-dentară din cadrul Randolph School, din Philadelphia este un exemplu în acest sens pentru că, prin acest program, elevii sunt introduşi în domeniul stomatologiei, alături de materiile obişnuite, începând din clasa a IX-a. În clinica dentară asociată liceului, învaţă asistenţa dentară începând cu clasa a X-a.

Astfel, la absolvire, tinerii au suficiente studii şi experienţă clinică pentru a de- veni asistenţi dentari, sau beneficiază de avans în profesia dentară, dacă doresc să urmeze un colegiu sau o facultate de profil.

O altă oportunitate constă în colaborarea şi comunicarea mai intensă între dentişti şi generalişti, stimulată de cercetările în derulare privind relaţia dintre afecţiunile orale şi potenţialul diagnosticului oral pentru identificarea condiţiilor sistemice la un pacient care încă nu a dezvoltat simptome. Diagnosticul oral (de ex. ana- liza salivei) îndrumă către recunoaşterea a tot mai multe afecţiuni sistemice iar situaţia creată conferă medicului dentist o poziţie unică, de a colabora îndeaproape cu colegii generalişti. Cu toate acestea, nu este clar cui revine responsabilitatea de a diagnostica anumite afecţiuni. De ex, prin anamneză şi examinarea orală, mulţi den- tişti pot suspecta diabetul, dar nu pot sta- bili oficial diagnosticul. Ei pot doar raporta rezultatele medicului curant, singurul în măsură de a certifica diagnosticul.

Aceste progrese aproprie însă profesia dentară de cea medicală, spre beneficiul pacienţilor. Într-un efort de a încuraja vii- torii generalişti să înveţe mai mult despre cavitatea orală, în cadrul Drexel University College of Medicine s-a elaborat o iniţiativă prin care studenţii din anul II pot alege să urmeze cursuri despre sănătatea orală.

În plus, ei pot efectua stagii la Kornberg School of Dentistry, Temple University pentru a observa cazuistica clinicii de urgenţă şi a departamentului de pedo- donţie. Aceste experienţe vor consolida ulterior îngrijirea propriilor pacienţi, fiind mult mai bine informaţi despre importanţa cavităţii orale.

Atenţia asupra importanţei cariei la copii a crescut după mediatizarea decesului tragic al unui copil în urma tratamentului dentar sub anestezie generală. Aceasta a fot o alarmă brutală pentru recunoaşterea stării de sănătate orală deficitară a popu- laţiei slab deservite. Casele de asigurare acoperă acum administrarea lacurilor cu fluoruri, pentru reducerea numărului de carii în copilăria timpurie, care într-un sens reprezintă o ameninţare pentru copiii din comunităţile defavorizate. Acestea repre- zintă doar câteva iniţiative pe termen lung în îmbunătăţirea sănătăţii orale dar şi sistemice; se speră însă, în viitorul foarte apropiat, la un progres semnificativ.

Cu prietenie,

Prof. Dr. D. Walter Cohen,
Founder & Honorific President „Actualități Stomatologice” Journal
și Editor Emeritus „Compendium of Continuing Education in Dentistry” Journal

Îmbunătățirea serviciilor de sănătate orală în România

Profesorul Walter Cohen expune parte din scopurile stomatologiei moderne pentru a implica medicii dentişti în procesul de îmbunătăţire a sănătăţii populaţiei din SUA. Oare sunt idei valabile şi pentru România? Răspunsul este în mod clar pozitiv. Dar, pentru a atinge acest nivel sofisticat şi într-adevăr absolut necesar, ordinea de zi trebuie îndreptată către prevenţie şi tratament timpuriu de bază.

Tratamentul oro-dentar al populaţiei mature este de multe ori complex, de durată, cu aspecte medicale grave. Şi din nefericire, costisitor: tratamente parodontale prelungite, extracţii complicate, reconstrucţii eroice cu implante şi chi- rurgie osoasă, punţi şi coroane metaloceramice sau din zirconiu. Toate fiind necesare, toate constituind mândria şi subiectul scopului înalt al profesiei noastre. Vorbim, ne consultăm, scriem, citim şi ne actualizăm în domeniul esteticii dentare, obţinând rezultate care ne fac să zâmbim cu încredere în noi şi cu satisfacţie către pacienţii noştri.

Este nevoie însă de mult curaj ca să punem întrebările ce urmează. Şi cu toate acestea:

– Există servicii adecvate dentare la periferia ţării? Nu în oraşele mari…

– Există suficiente programe de educaţie pentru sănătatea dentară la copiii din grădiniţe şi şcolile primare?

– Se distribuie periuţe şi paste de dinţi copiilor nevoiaşi?

– Sunt îndeajuns de multe cursuri de epidemiologie şi sănătate publică dentară în cadrul facultăţilor de profil?

– Se iniţiază destule cercetări bazate ştiinţific în acest domeniu?

– Participăm la suficiente prezentări relevante în cadrul congreselor naţionale şi internaţionale?

– Ministerul Sănătăţii, cooperând cu asociaţiile stomatologice românești, poate organiza examinări clinice periodice ale copiilor din toată ţara?

– Companiile de asigurare pot dezvolta planuri de asigurare ce includ şi tratamente dentare (cel puţin conservative)?

– Spitalele din ţară pot construi sau afilia clinici dentare împreună cu celelalte clinici ambulatorii pe care le pun la dispoziţie populaţiei?

– Fluorizarea apei potabile este controlabilă, controlată şi disponibilă în toată ţara?

Adevărat, este uşor să ai idei.
Adevărat, este vorba de programe foarte complexe.
Adevărat, proiectele de acest gen au nevoie de bugete semnificative.
Adevărat, este nevoie de o cooperaţie strânsă și onestă între diversele instituţii participante.
Adevărat, este necesar un efort în plus al populaţiei medicilor dentişti.
Dar, ne-am jurat toţi jurământul lui Hipócrates. ADEVĂRAT?
Invit reacţiile voastre către redacţie.

Cu sinceritate,

Prof. Adi A. GARFUNKEL
Editor Șef Actualități Stomatologice
Medicină Orală, Universitatea Ebraică și Hadassah
Ierusalim, Israel

written by

The author didn‘t add any Information to his profile yet.

Comments are closed.

Leave a Reply

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!