Radiologia digitală: evaluarea beneficiilor

Originally published in Compendium, an AEGIS publication.

Radiologia digitală: evaluarea beneficiilor

Digital Radiography: Analyzing the Benefits by Martin Jablow, DMD. Originally published in Compendium of Continuing Education in Dentistry 33(2), February2012.
Copyright © 2012 to AEGIS Communications. All rights reserved.
Traducere, redactare şi adaptare: Asist. Univ. Dr. Blanka Petcu

 
[fb-like]

Introducere

Deşi doar o mică parte din cabinetele dentare folosesc radiologia digitală, aceasta nu este în niciun caz o tehnologie nouă, fiind utilizată de la începutul anilor 1990. Progresele s-au înregistrat în privinţa dimensiunii senzorilor şi a abilităţii de procesare a scannerelor. În plus, a apărut imagistica tridimensională cu fascicul conic. Acum există o integrare mai mare a imagisticii cu alte modalităţi pentru a facilita diagnosticul şi un plan de tratament mai bun. Partajarea imaginilor uşurează comunicarea pentru medicii dentişti generalişti şi specialişti.

Una dintre barierele percepute în acceptarea radiologiei digitale este cea legată de costuri. Cabinetele trebuie să analizeze nu doar beneficiile radiologiei digitale, ci şi beneficiile introducerii calculatorului în activitatea practică. Tehnologia face posibilă o mai bună vizualizare a radiografiilor pe un monitor de calculator cu diagonala de 21inch sau chiar mai mare, decât în cazul utilizării filmului standard.

Capacitatea de a îmbunătăţi imaginile permite un diagnostic mai uşor şi mai precis. În plus, stabilitatea pe termen lung a imaginii va fi mai apreciată decât clasicele filme radiologice care este posibil să se fi deteriorat de-a lungul timpului. Radiografiile digitale efectuate astăzi se vor putea vizualiza la fel de bine şi după ani de zile ca şi în momentul înregistrării. De asemenea, accesul instant la toate radiografiile face ca analiza lor comparativă să fie mai rapidă şi mai uşoară.

Există două tipuri de radiografii digitale de luat în considerare – plăcile fosfor şi senzorii. Plăcuţele de fosfor sunt constituite dintr-o placă subţire şi sunt foarte asemănătoare cu filmul clasic; un cabinet poate utiliza propriul set de suporţi deja existent. Imaginea este obţinută din tubul radiologic, iar placa absoarbe energia. Imaginea se introduce apoi într-un cititor care poate fi considerat un dispozitiv de developare digitală. Imaginea este scanată şi transferată la un monitor de calculator. Deşi acest proces este mai lent decât în cazul unui senzor, este totuşi mai rapid decât obţinerea filmului clasic. Senzorii care produc imaginea direct prin USB sau conexiune wireless la calculator, sunt mai rapizi decât plăcile de fosfor şi produc o imagine mai clară şi mai detaliată. Deşi ambele sisteme produc o imagine diagnostică,1 la setările de rezoluţie maximă plăcile de fosfor pot produce între 15 şi 20 de perechi de linii pe mm (lp/mm); senzorii pot genera 25 lp/mm. Calitatea imaginii produse de placa de fosfor este mai slabă decât cea oferită de senzor, dar ochiul uman nu poate sesiza diferenţele la peste 12 lp/mm.

Tehnologia disponibilă

Tomografia volumetrică cu fascicul conic (cone beam volumetric tomography, CBVT) este unul dintre subiectele fierbinţi ale imagisticii dentare. Această modalitate de imagistică nu mai este destinată exclusiv medicilor specialişti, deoarece mulţi practicieni dentari generalişti recunosc valoarea imaginilor tridimensionale. Dispozitivele cu fascicul conic mai noi pot genera volume cu diferite dimensiuni, permiţând clinicianului să selecteze dimensiunea corectă concomitent cu reducerea expunerii la iradiere. O scanare cu volum redus este indicată mai ales în chirurgia dento-alveolară sau endodonţie. Scanările de volum mai mare ajută la evaluarea articulaţiei temporomandibulare (ATM) şi la analiza căilor respiratorii.

Aceste imagini tridimensionale permit diagnosticări foarte exacte pentru numeroase situaţii limită în stomatologie.2 CBVT ajută la planificarea topografiei implantelor, la căutarea canalelor radiculare omise sau în cazurile de eşec endodontic. Extracţia molarului de minte reprezintă întotdeauna o provocare când se încearcă determinarea locaţiei dintelui şi a nervului alveolar inferior în efortul de a preveni afectarea nervului. Planificarea expunerii dinţilor impactaţi în cursul tratamentului ortodontic este acum mai simplă. Informaţiile colectate din imaginile în care se poate vizualiza “totul” în 3D pot influenţa semnificativ planurile de tratament prin oferirea datelor care înainte nu erau disponibile.

De exemplu, unele din aparatele disponibile pe piaţă pot produce intervale volumetrice pentru vizualizarea unui singur dinte sau a întregii regiuni craniene. O singură sesiune de imagistică poate genera o fotografie 3D reală (fără iradiere) şi un volum CBVT. Laserele scanează faţa în timp ce camera digitală capturează imaginile faciale. Imaginile ţesuturilor moi se pot suprapune deasupra imaginilor cu fascicul conic (fig. 1, 2), permiţând clinicianului să vizualizeze ţesutul moale în raport cu oasele faciale şi dinţii, uşurând planul de tratament şi îmbunătăţind rezultatele estetice. Această imagistică este disponibilă în Europa, dar încă nu a obţinut aprobarea din partea FDA în vederea utilizării în SUA.

Cel mai recent lansat software combină astfel informaţiile încât oferă medicilor dentişti abilitatea de a planifica ideal tratamentul pe baza nu doar a ofertei osoase, ci şi a realităţilor protetice şi de a controla mai bine tratamentul implantar de la început până la sfârşit — de la planificarea locaţiei ideale, la temporizare (când este adecvat), bonturi personalizate şi restaurarea finală. Sunt mai uşor de realizat şi şabloanele chirurgicale exacte şi economice.3

Pentru cei care nu sunt pregătiţi să facă saltul la imagistica 3-D CBVT, există aparate panoramice care se pot moderniza. Utilizatorii pot începe cu un dispozitiv panoramic digital, pe care apoi să îl modernizeze când decid că este nevoie de imagini 3D.

Integrare şi colaborare

Unul dintre beneficiile radiologiei digitale constă în abilitatea de a partaja şi a colabora cu colegii în privinţa imaginilor. Pentru respectarea principiului de confidenţialitate medic-pacient, corespondenţa electronică interdisciplinară poate fi controlată. Imaginile sunt obţinute şi salvate local şi se pot cripta şi încărca pe un server securizat. Specialistului i se poate trimite un mail cu un link, care apoi se poate autentifica într-un cont protejat prin parolă şi poate vizualiza sau descărca imaginile.

Determinarea software-ului care să fie utilizat în cabinet poate fi dificilă. Clinicienii trebuie să decidă dacă ei doresc integrarea cu softul de management al cabinetului sau o bază de date separată. Majoritatea furnizorilor încearcă să integreze hardware-ul deja existent al clinicianului, dar se poate adăuga un hardware nou.

Toate radiografiile digitale prezintă avantaje şi dezavantaje. Clinicienii trebuie să ia deciziile de achiziţionare pe baza necesităţilor individuale ale propriilor cabinete, a bugetului şi a compatibilităţii cu alte software-uri de management al cabinetului deja existente.

Referinţe bibliografice:

  1. Wenzel A, Borg E, Hintze H, Gröndahl HG. Accuracy of caries diagnosis in digital images from charge-coupled device and storage phosphor systems: an in vitro study. Dentomaxillofac Radiol. 1995;24(4):250-254.
  2. Kim TS, Caruso JM, Christensen H, Torabinejad M. A comparison of cone-beam computed tomography and direct measurement in the examination of the mandibular canal and adjacent structures. J Endod. 2010;36(7):1191-1194.
  3. Neugebauer J, Kistler F, Kistler S, et al. CAD/CAM-produced surgical guides: Optimizing the treatment workflow. Int J Comput Dent. 2011;14(2):93-103.

Despre autori:

Martin Jablow, DMD
Private Practice
Woodbridge, New Jersey

written by

The author didn‘t add any Information to his profile yet.

Comments are closed.

Leave a Reply

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!