Tehnologia laser – boala parodontală

Originally published in Compendium, an AEGIS publication.

Tehnologia laser: rolul în tratarea şi managementul bolii parodontale

Laser Technology: Its Role in Treating and Managing Periodontal Disease by
Jan LeBeau, RDH, BS. Originally published in Compendium of Continuing Education in Dentistry 33(5), May 2012. Copyright © 2012 to AEGIS Communications.
All rights reserved. Traducere, redactare şi adaptare: Asist. Univ. Dr. Blanka Petcu

 
[fb-like]

Introducere

Au trecut deja 30 ani de la introducerea laserului în medicina dentară. În această perioadă, percepţia industriei dentare despre boala parodontală şi ramificaţiile sale sistemice, precum şi managementul inflamaţiei cronice s-a dezvoltat considerabil. Percepţia actuală a stomatologiei despre biofilm, răspunsul gazdei şi factorii de risc a forţat clinicienii să reconsidere modalităţile de tratament şi obiectivele finale terapeutice în cadrul managementului pe termen lung al acestei afecţiuni foarte complexe. Clinicienii înţeleg acum faptul că pentru a gestiona eficient această maladie multifactorială, este nevoie de o abordare comprehensivă, care se adresează tuturor cauzelor contributive, factorilor de risc şi obiceiurilor pacientului.

În mod tradiţional, tratamentul nechirurgical iniţial a inclus detartrajul şi planarea radiculară (scaling and root planning, SRP), combinat cu antibiotice aplicate local în efortul de a elimina biofilmul bacterian şi a gestiona procesul inflamator. Cu toate acestea, mulţi medici se întreabă acum dacă terapia laser are la rândul ei loc în tratamentul şi managementul bolii parodontale, iar dacă da, în ce mod.

Efectul biofilmelor

Prin cercetările efectuate cu electronomicroscopia confocală de baleiaj, stomatologia/medicina are o perspectivă mai amplă decât oricând înainte cu privire la biofilme şi modul în care ele influenţează sănătatea orală şi generală. Industria dentară înţelege actualmente că răspunsul gazdă distructiv manifestat sub forma inflamaţiei cronice în cadrul bolii parodontale nu reprezintă un răspuns la microorganismele libere din pungile parodontale, ci mai degrabă la microbii care se dezvoltă sub forma comunităţilor de biofilme bine organizate, ataşate de suprafeţele dentare şi ţesuturile moi adiacente.1

Biofilmele se formează când microorganismele libere se colectează pe o suprafaţă şi se organizează în comunităţi polimicrobiene complexe2. Mediile biofilmelor orale reprezintă o acumulare a unei populaţii mixte de bacterii, ciuperci şi protozoare care produc cantităţi mari de polizaharide extracelulare sau substanţă lipicioasă care protejează coloniile bacteriene nou formate. Biofilmele nemature sunt elastice şi se pot deplasa cu uşurinţă de-a lungul suprafeţelor, dar rămân intacte, chiar şi atunci când sunt deranjate mecanic. În mediul oral, biofilmele mature se pot modifica în timp de la o substanţă lipicioasă, vâscoasă la o substanţă solidă denumită tartru dentar.2

Unul dintre obiectivele medicilor dentişti în abordarea iniţială nechirurgicală pentru managementul bolii parodontale constă în întreruperea şi eliminarea plăcii de biofilm şi a tartrului de pe dinţi, coronar şi apical de marginea gingivală, precum şi îndepărtarea epiteliului afectat al pungii în efortul de a stabiliza un mediu care va promova vindecarea şi va spori obţinerea de ataşament. Instrumentarea mecanică sau SRP profundă în punga parodontală este o provocare; curăţarea completă a biofilmului şi obţinerea reducerii bacteriene poate fi dificil de realizat când se realizează ca o procedură singulară. Profesia a recunoscut limitările sale şi a îmbrăţişat irigaţiile antimicrobiene şi utilizarea antibioticelor cu aplicare locală ca terapie adjuvantă a SRP pentru a încerca minimizarea populaţiei microbiene care prosperă în profunzimea pungii parodontale.

Un adjuvant la SRP

Utilizarea terapiei laser ca adjuvant la SRP s-a dovedit a fi eficientă şi efectivă atât în decontaminarea bacteriană, cât şi în debridarea ţesutului infectat ce căptuşeşte punga parodontală.3 Decontaminarea bacteriană a pungii parodontale cu o tehnică de fluenţă crescută utilizând un laser Nd:YAG (ytriu aluminiu garnet dopat cu ioni de neodim) cu lungimea de undă de 1064nm şi laserele cu diode din clasa lungimii de undă cuprinsă între 970 şi 980nm reduce semnificativ bacteriile parodontopatogene de pe suprafaţa rădăcinilor dentare, din profunzimea stratului de cement şi de pe căptuşeala internă inflamată a pungii parodontale deopotrivă. Lungimile de undă cuprinse între 970 şi 980 nm sunt absorbite puternic de apă, melanină şi hemoglobină. Biofilmul şi ţesuturile inflamate au un conţinut ridicat de apă, atrăgând şi absorbind cu uşurinţă lungimile de undă dintre 970-980 nm. În cursul absorbţiei energiei emise de lumina laser, elementele tisulare sunt încălzite rapid la 100°C, cauzând denaturarea proteinelor şi vaporizarea biofilmului şi a bacteriilor.

Cu toate acestea, un rezultat la fel de important al terapiei laser constă în crearea cheagurilor sanguine după îndepărtarea ţesutului afectat de boală. Atunci când se utilizează un laser pentru a trata punga parodontală, lungimea de undă şi parametrii trebuie să fie propice pentru crearea unei sângerări imediate la finalizarea terapiei. Aceasta va permite formarea unui cheag de fibrină între căptuşeala internă a peretelui pungii şi suprafaţa radiculară dezinfectată. Cheagul de sânge conţine factori de creştere şi citokine care semnalează iniţierea reparaţiei plăgii şi a procesului de vindecare.4

Clinicienii trebuie să judece cu prudenţă când selectează laserul şi tehnica adecvată în vederea utilizării în practica lor clinică. Este ideal un laser care să permită clinicianului obţinerea unui rezultat dorit cu o cantitate minimă de distrugere termică a ţesutului înconjurător. Efectul biologic şi interacţiunea cu ţesutul atins sunt dependente de lungimea undei, cantitatea energiei laser utilizate (waţi), modul temporal, şi compoziţia ţesutului ţintă. Laserul Nd:YAG cu 1064 nm, cu puterea sa de vârf foarte mare şi puls de emisie foarte scurt, este un dispozitiv eficient pentru crearea mediului adecvat în vederea vindecării parodontale. Laserele cu diodă din clasa de lungime de undă între 970-980 nm, cu putere crescută, absorbţie crescută în apă5 şi control variabil al ciclului de lucru oferă, de asemenea, clinicienilor abilitatea de a folosi o tehnică cu fluenţă crescută, cu controlarea concomitentă a puterii medii absorbite în ţesutul ţintă.

Cunoaşterea obiectivelor terapeutice

Utilizarea dispozitivului corespunzător şi înţelegerea pe deplin a obiectivelor terapeutice permite clinicianului să controleze laserul şi interacţiunea tisulară asociată pentru a obţine rezultatul dorit. Prin utilizarea într-un mod de funcţionare cu fluenţă crescută, laserul emite un puls cu o putere de vârf crescută şi o durată foarte scurtă a pulsului, oferind un timp de relaxare termică extins (thermal relaxation time, TRT), care permite ţesuturilor învecinate să rămână într-un interval de temperatură relativ normal. Aceasta permite practicianului să controleze interacţiunea tisulară pentru a crea un mediu care să faciliteze stabilirea unui aparat de ataşament parodontal cu adâncimi sulculare minime.

Presetările unui laser poate oferi instrucţiuni pentru setările corespunzătoare, dar clinicienii trebuie să înţeleagă că nivelul de inflamaţie, infecţie şi cheratinizare sau compoziţia tisulară variază de la un pacient la altul şi de la o regiune la alta la acelaşi pacient. Din acest motiv, este de importanţă majoră înţelegerea pe deplin a compoziţiei tisulare a pacientului şi a interacţiunii ţesutului cu energia laser. De asemenea, este esenţială alegerea unui laser care permite clinicianului să controleze interacţiunile cu scopul de a maximiza rezultatul dorit. Laserele cu abilitatea de a utiliza o tehnică cu fluenţă crescută sunt ideale în managementul bolii parodontale atât pentru medicul dentist, cât şi pentru igienistul dentar.

Este esenţial ca practicienii să fie educaţi cu privire la utilizarea sigură şi eficientă a laserelor pentru toate procedurile pe care le realizează. Standardele emise de Institutul Naţional American de Standarde (American National Standards Institute, ANSI) prevede ca toţi utilizatorii de lasere să deţină pregătire specifică aparatului, live şi hand-on, precum şi educaţia aferentă procedurilor implementate.6,7

Pregătirea specifică aparatului şi înţelegerea nu este doar necesară, ci şi crucială, dacă practicianul se aşteaptă să obţină rezultate optime pentru toate procedurile efectuate.
Utilizarea laserelor în tratamentul şi managementul bolii parodontale modifică modul în care medicii dentişti gestionează astăzi această afecţiune. Obiectivul terapiei parodontale este acela de a restabili ataşamentul parodontal şi de a crea un mediu igienizabil şi uşor de întreţinut. Pe măsură ce stomatologia continuă să înţeleagă mai bine boala parodontală şi ramificaţiile sale sistemice, protocoalele de tratament vor continua să avanseze în încercarea de a gestiona mai eficient procesul inflamator oral al acestei boli, îmbunătăţind astfel sănătatea generală a pacientului. Ca şi în cazul utilizării oricărei alte tehnologii, pregătirea şi educaţia corespunzătoare este extrem de importantă şi necesară pentru a înţelege pe deplin riscurile şi beneficiile laserelor ca o posibilă modalitate terapeutică şi pentru a maximiza rezultatul tratamentului prin protocoale adecvate.

Referinţe bibliografice:

  1. DiGangi P. Finding the light on lasers. RDH Magazine. 2011;31(10):67-71,115.
  2. Nugent Gulgnon A. Science to the Rescue. RDH Magazine. 2011;31(2):93-97.
  3. Cobb CM, Low SB, Coluzzi DJ. Lasers and the treatment of chronic periodontitis. Dent Clin North Am. 2010;54(1);35-53.
  4. Romanos G, Nentwig GH. Diode laser (980 nm) in oral and maxillofacial surgical procedures: clinical observations based on clinical applications. J Clin Laser Med Surg. 1999;17(5):193-197.
  5. Cecchetti W, Guazzieri C, Tasca A, et al. 980-nm diode laser and fiber optic resectoscope in endourological surgery. European Biomedical Optics Week, Bios Europe. 1996.
  6. American National Standards Institute. American National Standard for Safe Use of Lasers in Health Care. Orlando, FL: Laser Institute of America; 2011. ANSI Z136.3-2011.
  7. American National Standards Institute. American National Standard for Safe Use of Lasers. Orlando, FL: Laser Institute of America; 2007. ANSI Z136.1-2007.

Despre autor:

Jan LeBeau, RDH, BS
Director of Dental Hygiene
Pacific Dental Services, Inc.
Irvine, California

written by

The author didn‘t add any Information to his profile yet.

Comments are closed.

Leave a Reply

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!